|
Ambarcatiuni agrement
De la Portal semantic Pagini Favorite
| Top Contributori Articol |
|
|
|
|
| Afiseaza tot |
| Comunitate |
|
|
| Vino si tu in zona Google FriendConnect |
|
|
| Urmareste Pagini Favorite pe twitter |
[modifică] Certificatul internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement
Obţinerea certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement se face conform Ordinului 534 în urma unui examen susţinut la o căpitănie de port şi dă dreptul proprietarului să conducă o ambarcaţiune de agrement propulsată cu motor şi/sau cu vele în zona reglementată de clasa permisului.
Ambarcaţiunile de agrement reprezintă orice ambarcaţiune, propulsată cu motor şi/sau cu vele, al cărei corp are lungimea de 2,5 m până la 24 m, care nu transportă mărfuri şi care este utilizată exclusiv în scopuri sportive şi recreative.
Există mai multe categorii de certificate, în fumcţie de zona de navigaţie:
- clasa A - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe ape interioare şi în toate zonele maritime;
- clasa B - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zone maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 12 Mm faţă de coastă;
- clasa C - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zone maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 6 Mm faţă de coastă;
- clasa D - certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe ape interioare.
Pentru a conduce o ambarcaţiune de agrement cu o putere a motorului de până la3,68 kW (4.93 CP) pe ape interioare nu este necesară deţinerea certificatului internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa D (conform Art.4 al.2 din Anexa la ORDIN nr. 534 din 26 iunie 2007).
Actele necesare pentru certificatul de conducător clasa D sunt următoarele:
- fişă de înscriere completată
- taxa de examen
- un dosar plic sau cu şină
- copie după ultima diplomă de studii
- copie carte de identitate
- adeverinţă medicala care să menţioneze "apt pt conducere ambarcaţiune de agrement cu motor" eliberată de medicul de familie
- două fotografii tip paşaport
- dacă se intenţionează şi navigaţia cu ajutorul velelor, trebuie prezentată dovada absolvirii cursului practic "Manevra navei cu vele" la un centru specializat autorizat de Autoritatea Navală Română (ANR)
- vârsta minimă este 16 ani
Informaţi-vă asupra ultimelor cerinţe la căpitănia zonală înainte de a vă prezenta la examen.
*
[modifică] Miniport de ambarcatiuni de agrement
Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) din Tulcea a dat aviz favorabil societatii bucurestene Business SRL care doreste sa realizeze in suburbia Tudor Vladimirescu portul 'Yacht Club Aurora', acesta fiind a doua investitie de gen din orasul Tulcea necesara in conditiile in care portul este aglomerat de ambarcatiuni.
Guvernatorul Rezervatiei, Grigore Baboianu, a declarat pentru AGERPRES ca societatea comerciala din Bucuresti a primit toate avizele necesare din partea institutiei pe care o conduce pentru a demara investitia. 'Din punct de vedere al protectiei mediului, investitorii au obtinut tot ce au vrut, in limita de aplicare a legii. Ca atare, ar trebui sa functioneze. Noi am primit anumite sesizari din partea comunitatii de acolo, ca urmare a deciziei Primariei de a aproba amplasarea pe malul stang.
Au fost tot felul de discutii, dezbateri publice, petitii pana la presedintele Romaniei. Au avut scopul de a trezi atentia emitentului autorizatiei de mediu astfel ca s-au parcurs toate etapele si s-a obtinut autorizatia', a afirmat guvernatorul Baboianu. El a mai spus ca plangerile primite pe marginea portului Yacht Club Aurora erau legate in principal de faptul ca suburbia Tudor Vladimirescu a municipiului Tulcea nu are apa potabila. 'Se ajunsese sa se spuna ca daca suburbia ar avea apa potabila, nu ar mai avea nimic de spus impotriva proiectului. Din punctul nostru de vedere, al autoritatii de mediu, faptul ca ei nu au apa potabila nu este un argument pentru a opri investitia acolo.
Noi am cerut mai multe expertize decat sunt necesare si am incercat sa clarificam si cele mai mici semne de intrebare. Dupa parerea mea era dorinta comunitatii de a nu avea aceasta unitate acolo si nu am facut investigatii sa intelegem de ce. Cert este ca s-au opus cu toate mijloacele', a mentionat guvernatorul Rezervatiei, Grigore Baboianu. Conform petitiei locuitorilor suburbiei Tudor Vladimirescu, 'locul ales de firma Business pentru realizarea investitiei este intr-o zona foarte apropiata de mal, circa 30 m. In aceasta zona au avut loc foarte multe accidente navale si exista pericolul unor incendii. Tancurile cu combustibili nu pot stationa in aceasta zona pentru ca iarna zona este blocata cu sloiuri.
Aici ar fi o poluare permanenta'. In acelasi timp, primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea, a declarat ca este posibil ca pana la finele anului in suburbie sa existe sistem de alimentare cu apa potabila. 'Constructorul ne-a spus ca nimic nu-l impiedica ca pana in luna octombrie sa rezolve problema retelei de alimentare cu apa in suburbia Tudor Vladimirescu. Eu ma indoiesc ca, odata rezolvata problema alimentarii cu apa, oamenii vor fi de acord ca acolo sa se realizeze depozitul de carburanti. Nu este doar problema apei, ci este vorba de un disconfort pentru oamenii din zona. Si eu ii sustin si cred ca nu este oportun acel depozit de carburanti plutitor acolo ci undeva la o jumatate de mila in aval', a afirmat primarul orasului Tulcea.Portul turistic 'Yacht Club Aurora' va consta intr-un ponton de acostare care va deservi 20 de ambarcatiuni de agrement.
Pe ponton, conform proiectului, va fi amenajat un apartament cu doua camere pentru personalul navigant ce va deservi portul, un magazin, un birou, precum si o statie de distributie carburanti, care va avea ca destinatie exclusiva alimentarea cu carburanti a ambarcatiunilor de agrement, proiectul avand drept obiectiv decongestionarea partiala a porturilor de acostare de pe faleza Tulcea de pe malul drept al Dunarii. Tot in acest an, societatea EuroNautica Motors SRL ar trebui sa dea in folosinta primul portul de agrement privat la standarde europene, portul Marina din Tulcea urmand sa aiba aproximativ 300 de locuri de acostare pentru ambarcatiuni cu dimensiuni in medie de 6,5 metri, un hangar acoperit pentru circa 60 de ambarcatiuni, rampe de lansare la apa, statie de alimentare, 150 de locuri de parcare, service reparatii ambarcatiuni si spalatorie, complex de birouri, hotel si restaurant.
Investitia, in valoare de peste 5.000.000 de euro, se va numara printre principalele atractii turistice din zona, portul Marina fiind unul din proiectele anuntate de ani de Administratia Porturilor Dunarii Maritime din Galati, dar nerealizat din cauza lipsei resurselor financiare. In 2008, EuroNautica Motors SRL din Bucuresti a castigat licitatia organizata de institutia galateana in vederea realizarii sursa:
http://www.ziare.com/grigore-baboianu/tulcea/miniport-de-ambarcatiuni-de-agrement-1255381
Firma deţine în acest moment 30 de centre (magazine proprii şi dealeri) în ţară, în 19 oraşe, printre care Cluj, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Braşov, Constanţa, Giurgiu, Galaţi, Oradea, Tulcea, Brăila. Numărul de angajaţi a crescut odată cu dezvoltarea şi răspândirea centrelor în ţară. Astfel, dacă la început firma avea doar cinci angajaţi, acum în cadrul EuroNautica lucrează 45 de oameni. Cu o investiţie iniţială de 100.000 de dolari în 1994, firma a crescut astfel încât în prezent s-a ajuns la o investiţie de 2 mil. euro.
O afacere expusă riscului valutar
Şi Ovidiu Ciucă, directorul general al Ovidiu Prod-Com, care comercializează ambarcaţiuni sub brandul Romcraft, a pornit afacerea tot din pasiune. La vârsta de 32 de ani şi fără experienţă în domeniu, Ciucă s-a decis să îşi construiască o ambarcaţiune pentru uz personal. “Cunoşteam pe cineva la un atelier de tâmplărie şi, după ce am cumpărat materialele necesare, m-am apucat să învăţ singur cum se construieşte o ambarcaţiune din fibră de sticlă. Cum la atelier veneau tot timpul oameni şi se interesau de preţ, m-am gândit că aş putea să-mi transform pasiunea într-o afacere”, declară Ciucă.
În 1992 a fost înfiinţată firma Ovidiu Prod-Com, a cărei activitate principală era comerţul cu produse din răşini poliesterice armate cu fibră de sticlă. A urmat o perioadă de parteneriat cu alte firme de profil, după care, în 1996, Ovidiu Ciucă a decis să pornească pe cont propriu.
Furnizorii au fost şi rămân firmele care importă materialele de construcţie, ceea ce, după spusele directorului Romcraft, poate reprezenta o problemă. “Sunt dependent de cursul monedei euro. Deoarece materiile prime au preţurile în euro şi benzina s-a scumpit mult în ultimul timp, sunt foarte afectat de fluctuaţiile valutare. Circa 70% din preţul ambarcaţiunilor îl reprezintă materiile prime, care depind de evoluţia monedei europene”, spune Ciucă.
Cu o investiţie iniţială de 5.000 de dolari în 1992, proveniţi din surse proprii, Ovidiu Prod-Com a înregistrat în 2007 o cifră de afaceri de circa 300.000 euro, cu o marjă de profit de aproximativ 5%. “Deşi e greu să fac o medie, deoarece afacerea mea este sezonieră şi toate vânzările se fac vara, pot estima că anual vând în jur de 130 de unităţi”, spune Ciucă.
În legătură cu concurenţa de pe piaţa ambarcaţiunilor, directorul Romcraft declară că s-a accentuat puternic în ultimii ani. “La început nu erau decât câteva firme de profil, acum există şapte-opt firme de importuri şi trei sau patru care produc ambarcaţiuni la noi în ţară şi aceştia sunt numai cei importanţi”, declară Ciucă. (Diana Cătălina Zăgrean)
EuroNautica:
Investiţia iniţială a fost de 100.000 de dolari în 1994Pe parcurs s-au investit 2 mil. euro
Firma deţine în acest moment 30 de centre în 19 oraşe din ţară
Cifra de afaceri pe 2007 a fost de 6 mil. euro
Pentru 2008 se estimează o creştere de 60% a cifrei de afaceri
Romcraft:
Investiţia iniţială a fost de 5.000 de dolari în 1992
Cifra de afaceri pe 2007 a fost de 300.000 euro
Marja de profit este de circa 5%
Compania vinde anual în jur de 130 de unităţi
Circa 70% din preţul ambarcaţiunilor îl reprezintă costurile cu materiile prime
sursa:
[modifică]
Dacă acum câţiva ani concurenţa era aproape inexistentă, din ce în ce mai multe firme atacă acum această piaţă de nişă
Printre dezavantaje se numără dependenţa de cursul leu/euro şi cererea încă mică, deşi în creştere
Pentru o piaţă relativ tânără faţă de alte ţări europene, piaţa românească de ambarcaţiuni de agrement a cunoscut în ultima perioadă o creştere spectaculoasă, datorată în mare parte creşterii nivelului de trai şi deschiderii populaţiei faţă de astfel de activităţi.
În 1994, la vârsta de 23 de ani, împins de pasiunea pentru ambarcaţiunile cu motor, Matei Roşu demara afacerea EuroNautica. Iniţial, firma s-a numit Pescar Import, principala activitate fiind comercializarea de ambarcaţiuni şi motoare Bombardier (Johnson, Evinrude) şi Selva, pentru care este dealer autorizat.
publicitate
În 2002, odată cu schimbarea acţionariatului, firma a devenit EuroNautica Motors şi şi-a lărgit domeniul de activitate, axându-se pe comercializarea ambarcaţiunilor, motoarelor, atv-urilor, ski-jet-urilor şi snow-mobilelor. “Pentru dezvoltarea unei afaceri de succes, trebuie în primul rând să îţi placă ceea ce faci, sau domeniul în care activezi. La fel a fost şi în cazul EuroNautica Motors, care a fost clădită din pasiunea pentru ambarcaţiuni, atv-uri şi multe alte produse de agrement”, a declarat Matei Roşu, directorul general al firmei.
[modifică] Maxum 1900 SR3
- Lungime: 5.79
* Latime: 2.41 m
* Deadrise: 19 °
* Greutate: 1355 kg
* Lungime rigged: 6.40 m
* Pescaj punte: 0.53 m
* Pescaj maxim: 0.99 m
* Bridge clearance max: 2.13 m
* Bridge clearance: 1.24 m
* Putere: 190 hp
* Rezervor: 132.5 L
* Motorizare MercuryMercruiser 4.3 L ALPHA 1 (190 HP)
- Viteza de croaziera - mile/ora (consum combustibil): 31.4 mile/ora (10,.2 galoane/ora)
* Viteza maxima - mile/ora (consum combustibil): 44.9 mph (16.7 galoane/ora )
* Tip elice: 14.25x21x3 BL, RH, AL
* Autonomie cu viteza de croaziera: 97 mile
* Incarcatura maxima – personae + bagaje: 1,885 kg
* Dotari optionale incluse in pret: Prelata prova • Prelata cockpit • Prelata mars • Mocheta cu capse • Perne prova suplimentare
sursa:http://www.magazindebarci.com/127-maxum-1900-sr3.html
[modifică] Înmatricularea ambarcaţiunilor de agrement sub 7m / 15 kW
Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 74/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 827 din 9 Oct 2007, nu se se înmatriculează în registrele matricole ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 7m şi (sau) cu o propulsie mai mică de 15kW (20.1 CP).
Extras din lege, articolul 514:
- Art. 514.
- ) Navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în registrele prevăzute la art. 511 alin. (1)-(3).
- ) Nu se înmatriculează în registrele matricole prevăzute la art. 511 următoarele categorii de nave:
- ) navele cu un deplasament de până la 15 m3 inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15 tone;
- ) ambarcaţiunile de agrement;
- ) ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 7 m şi/sau cu o propulsie mai mică de 15 kW;...mai mult[1]
[modifică] Confecţionarea ambarcaţiunilor de agrement din raşini poliestericearmate cu fibră de sticlă
Prezentul articol stabileşte condiţiile tehnice de execuţie şi de calitate pentru confecţionarea ambarcațiunilor de agrement realizate prin procedeul laminării manuale din răşini poliesterice armate cu fibră de sticlă (r.p.a.f.s.).
Confecţiile din r.p.a.f.s. pot substitui reperele din materiale clasice datorită următoarelor caracteristici de bază:
- greutate mică în raport cu metalele;
- rezistenţe fizico-mecanice remarcabile faţă de materialele plastice;
Folosirea r.p.a.f.s. face posibilă realizarea unor repere unicate, serii mici sau mijlocii la preţuri accesibile.
Domeniul de temperatură în care se pot utiliza confecţiile din r.p.a.f.s. este în general, -30grC la +60grC; de la caz la caz însă acest interval se poate extinde.
1.2. DURATA DE UTILIZARE NORMALĂ
Durata de utilizare normală a unei ambarcatiuni, poate varia între 5 şi 10 ani, în condiţiile respectării prevederilor prezentului standard de firmă.
1.3. GARANŢIE DE MEDIU ÎNCONJURĂTOR
Toate reperele din r.p.a.f.s. au o bună rezistenţă la acţiunea agenţilor atmosferici. Valorile rezistenţei chimice faţă de agresivitatea mediului pot fi sensibil îmbunătăţite prin alegerea adecvată a tipului de răşină poliesterică utilizată si a respectarii tehnologiei de executie.
1.4. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE.
MATERIALE
Materialele utilizate în realizarea manuală a ambarcatiunilor de agrement realizate prin procedeul laminării manuale din răşini poliesterice armate cu fibră de sticlă (r.p.a.f.s.), trebuie să corespundă condiţiilor de calitate impuse de standardele şi normele în vigoare.
1.5 CARACTERISTICI FIZICE, CHIMICE, MECANICE.
Caracteristicile fizice, chimice şi mecanice variază la produsele din r.p.a.f.s. realizate manual în funcţie de mai mulţi factori, ca:
- tipul fibrei de sticlă folosită ca element de armare;
- structura (succesiunea straturilor de armare) stratificatului;
- tipul răşinii poliesterice folosit;
- folosirea diverselor ingrediente de impregnare (în scopul conferirii unor proprietaţi mai deosebite).
Câteva valori orientative sunt date în tabelul de mai jos, care nu angajează însă performanţele produsului. Valorile concrete ce se garantează, rezultă în baza buletinelor de analiză ale încercărilor efectuate pe probe prelevate în condiţii de lucru efective impuse de varianta tehnologică aleasă în funcţie de factorii mai sus menţionaţi.
2. Pregatirea pentru executia pieselor
Ambarcatiunile de agrement din r.p.a.f.s. se obţin prin laminare manuală (procedeu prin contact) de straturi succesive de fibră de sticlă impregnate cu răşină poliesterică, sau cu masina combinata de tocat si aplicat fibra (polispray), pe matrite.
Pentru prima turnare, suprafata matritei se pregateste astfel:
1. Întâi aplicaţi ceară de demulare în straturi subţiri şi netede folosind un burete. Lucraţi ceara în cercuri mici. Lustruiţi imediat, ca ceara să nu se usuce, folosind hârtie specială sau finet. Schimbaţi-le frecvent. Ceruirea trebuie făcută în 4-5 straturi cu interval de minim trei ore între, pentru uscarea fiecărui strat. Ultimul strat de ceară trebuie lăsat la uscat cel puţin 12 ore.
2. Următorul pas este aplicarea stratului de demulant lichid, adica alcool polivinilic. Materialul trebuie să fie saturat cu alcool polivinilic şi apoi stors cu atenţie. Stratul se aplică prin spălarea suprafeţei cu o cârpă udă, prin mişcări ample astfel încât să se formeze un strat subţire. Pentru celelalte turnari, pregatirea matritei consta doar in spalarea, uscarea si apoi aplicarea alcoolului polivinilic.
3. Dupa ce se usuca demulantul lichid, se poate trece la aplicarea gelcoatului pe matrita.
3. Aplicarea gelcoatului pe matrita
Cel mai recomandat gelcoat pentru executia ambarcatiunile de agrement din r.p.a.f.s., este gelcoatul izoftalic cu neopentilglicol; acesta are o duritate foarte buna, luciu deosebit, rezistenta mare la conditii marine si nu absoarbe apa. Uzual, se foloseste pigmentat alb.
Gelcoatul este gata de utilizare după ce se adaugă procentul corespunzător de intaritor (peroxid de metil etil cetonă).
Se recomandă citirea cu atenţie a instructiunilor de utilizare înainte de începerea lucrului. Aplicarea gelcoatului se poate face in doua feluri:
- manual, cu o pensula cu par lung si moale;
- spray, cu un pistol special.
In ambele situatii, gelcoatul trebuie dat uniform, fara scurgeri, cu o grosime de circa 0,35 mm.
Nota: un strat mai gros de 0,5 mm provoacă deformări, fisuri sau aspect necorespunzător, iar o grosime mai mică de 0,3 mm provoacă lipsa strălucirii, fisuri şi observarea fibrei de sticlă.
Lăsaţi stratul de gelcoat să gelifieze (contact lipicios fără transfer de material), circa 30 min. 3.1. Întărirea gelcoatului
Se recomandă controlarea timpului de gel, înainte de utilizare. Acesta poate suporta variaţii în funcţie de temperatura din atelier, umiditatea din atmosferă, valabilitatea gelcoatului, tipul de peroxid organic folosit; o scădere a temperaturii în atelier va cauza o creştere a timpului de gel, deci si o creştere a durităţii Barcol mai lentă. Temperatura recomandată este de 20-25C.
- Nu utilizaţi mai mult de 3% catalizator; va apărea contracţie suplimentară.
- Nu folosiţi mai puţin de 1,2% catalizator; va cauza slaba polimerizare.
3.2. Sfaturi / Puncte cheie
Gelcoatul trebuie amestecat înainte de utilizare (10 minute pentru 24 ore). O amestecare excesivă va provoca scăderea vâscozităţii, mărind riscul de curgere şi formarea porozităţilor.
Gelcoatul va fi amestecat în adâncime şi la suprafaţă, evitând turbulenţele.
Nu amestecaţi niciodată gelcoatul folosind aer comprimat. Această metodă nu este eficace şi prezintă riscul inglobarii aerului in masa gelcoatului, ceea ce duce formarea de bule de aer la suprafata piesei (porozitati).
Nu adăugaţi nimic altceva în gelcoat în afară de peroxid de metil etil cetonă în procentul necesar.
3.3. Precauţii
Utilizarea gelcoatului are ca scop obţinerea unei suprafeţe rezistente, lucioase şi durabile.
Operatorul trebuie să urmărească şi să controleze strict procedurile de aplicare. Greşelile nu apar decât după demulare şi sunt cauzate de nerespectarea normelor de utilizare:
- asiguraţi-vă că ustensilele de lucru sunt în stare bună de utilizare.
- după câteve zile de neutilizare, gelcoatul pare foarte vâscos. Se recomandă a fi amestecat (o dată pe zi). O amestecare slabă este inutilă, chiar cu efecte negative (porozităţi, curgeri,....).
- întotdeauna închideţi recipientul de gelcoat. Nerespectarea acestei reguli duce la pierderea de stiren şi deci şi la poluare.
- la aplicarea unui strat, acoperiţi întreaga suprafaţă în interval de 5 min. Suprapunerea straturilor provoacă o reticulare heterogenă a filmului, cauzând nereguli (urme, etc.).
- fiţi sigur că peroxidul organic s-a încorporat omogen în gelcoat. Nerespectarea acestui lucru duce la apariţia problemelor de întărire ce se manifestă prin vizibilitatea fibrelor, autodemulare, etc..
- nu depăşiţi niciodată procentul de catalizator indicat, prezenţa acestuia în exces va duce la plastifierea gelcoatului după polimerizare.
- verificaţi grosimea gelcoatului umed aplicat. O grosime insuficientă înseamnă vizibilitatea fibrelor de sticlă, deformare după întărire şi apariţia fisurilor.
- proiectaţi un strat de gelcoat de aprox. 0,35 mm pe o placă de sticlă. Verificaţi prezenţa sau absenţa porozităţilor. Acest test se recomandă înainte de proiecţia (aplicarea) gelcoatului pe matrită.
- în timpul proiecţiei, evitaţi mişcări bruşte, acest lucru putând provoca discontinuităţi în aplicare.
- nu aplicaţi niciodată gelcoat pe alcool polivinilic umed (întărire incompletă).
- controlaţi umiditatea.
- utilizaţi gelcoatul catalizat în perioada de utilizare.
4. Laminarea
Primul strat de ranforsare constă întrun strat de stratimat de 300 g/mg, pudră. Trebuie aplicat după ce stratul de gelcoat s-a întărit (intre 30 min. si o ora, dar nu mai mult).
Folosiţi o răşină poliesterică tixotropizata de uz general, cu adaosul recomandat de intaritor. Nu amestecaţi mai multă răşină decât puteţi folosi întro perioadă de 20 min.
Aplicaţi răşina peste gelcoat-ul întărit prin spray-ere sau cu o pensulă, sau un roller din piele de miel. Trebuie aplicat un strat gros şi neted, dacă se poate dublu în greutate faţă de ranfort. Primul strat de fibra se umectează cu răşină şi trebuie presat astfel încât să urmeze conturul modelului fără straturi duble, cute sau zgârieturi.
Aşteptaţi cam 2 min şi lăsaţi fibra de sticlă să se impregneze, înainte să începeţi laminarea cu un roller de metal pentru o impregnare totală, forţând astfel aerul să iasă. Folosiţi o pensulă densă pentru locurile înguste (greu accesibile) sau pentru colţuri. Impregnarea primului strat trebuie făcută cu mare atenţie pentru a evita formarea bulelor de aer.
Dacă stratul de rasina poliesterica de după gelcoat nu este suficient pentru a acoperi complet suprafata fibrei, se mai aplică răşină pe suprafaţa matului, dar se recomandă evitarea acestui lucru deoarece aerul poate pătrunde uşor în suprafaţă şi este mai greu de eliminat.
Nu încercaţi să obţineţi un conţinut ridicat de fibră de sticlă din primul strat, ci realizaţi o laminare netedă, fără bule de aer.
Pentru colţurile ascuţite sau marginile matriţei, puteţi aplica fibre de roving (fire) bine impregnate, înainte de aplicarea matului.
După ce primul strat este complet impregnat, se trece la stratul al doilea. Când laminatul este încă umed, marginile trebuiesc nivelate cu un cuţit ascuţit. Repetaţi pentru fiecare strat. Astfel, nu va trebui să nivelaţi marginile matriţei cu discul abraziv.
Verificaţi cu atenţie laminatul ca să nu aibe bule de aer. Se impune din nou atenţie în special pentru colţuri şi margini. De asemenea, rolati sau îndepărtaţi prin tăiere orice proieminenţă, astfel încât suprafaţa să fie complet pregătită pentru aplicarea stratului următor.
Treceti apoi la următoarele trei straturi, doar că aici veţi folosi stratimat de 450 g/mg. Îmbinarea între bucăţile de stratimat din acest strat şi din cele următoare trebuie făcută cu o suprapunere de 50 mm.
Pentru a-i conferi piesei o rezistență sporită, trebuie aplicat și un strat de țesatură de 500 g/mg.
Ultimul strat va fi de stratimat de 300 g/mg.
Astfel, piesa va avea o grosime totală de aprox. 5,5 mm, și va avea următoarea structură:
- gelcoat,
- un mat de 300 g/mg,
- trei straturi de mat 450 g/mg,
- un strat de țesatură de 500 g/mg,
- un strat de mat 300 g/mg,
(0,35 + 0,6 + 0,9 + 0,9 + 0,9 + 1 + 0,6 = 5,25 mm)
Lăsaţi suprafaţa laminată să se usuce în matriță o zi sau două după care se poate decofra.
5. Debavurarea se face cu polizorul
Toate canturile rezultate din tăiere sau polizare, trebuie să aibe aplicat prin pensulare un strat de răşină pentru acoperirea capetelor de fibră de sticlă.
6. Defecte admise si neadmise
[modifică] Flota de ambarcaţiuni de agrement a României a ajuns la aproape 17.000 de unităţi
În prezent mai există doar 6 nave maritime sub pavilion românesc dintre care numai 4 se află în exploatare, a declarat Paul Brânză, directorul general al Autorităţii Navale Române (ANR), cu ocazia conferinţei de presă de final de an dedicată activităţii pe anul 2009 a ANR. Diminuarea drastică a flotei maritime comerciale a României se datorează legislaţiei fiscale autohtone care nu încurajează pe armatorii maritimi români să-şi înmatriculeze navele sub pavilion românesc, preferându-le pe cele de complezenţă, ale unor state care impun doar o taxă anuală modică cu caracter forfetar, mult mai convenabilă pentru proprietarii de nave din orice colţ al lumii, a arătat şeful ANR. În schimb, navele comerciale fluviale sub pavilion românesc sunt foarte numeroase, existând armatori fluviali autohtoni care preferă să-şi înmatriculeze navele la Căpitănia Drobeta Turnu-Severin întrucât la cea din Galaţi - unde, de altfel, se înmatriculează aproximativ 65-67% dintre navele fluviale din ţara noastră - lipsa de personal la serviciul de înmatriculare nave este foarte mare şi necesită un timp îndelungat până la obţinerea înmatriculărilor respective. În mod special la Galaţi situaţia lipsei de personal la serviciul de înmatriculări nave este dificilă, existând la ora actuală doar un angajat care se ocupă de acest serviciu, a arătat Paul Brânză.
Această stare de fapt se manifestă şi la alte unităţi ale ANR din ţară, precum şi la serviciile existente la sediul central al Autorităţii, de la Constanţa, ea datorându-se pe de o parte blocării posturilor şi interzicerii de către minister a angajărilor de personal la nivelul insituţiei- în perioada aprilie-decembrie a.c. au fost angajate doar 5 persoane în posturi ce nu erau deservite de nici un salariat-iar pe de altă parte plecării de specialişti pentru a se angaja ca navigatori la diverşi armatori români sau străini, din cauza diferenţelor salariale foarte mari, a explicat directorul general al Autorităţii Navale.
La momentul actual în toate unităţile ANR din ţară există un număr de 678 de angajaţi, deşi organigrama prevede cu 56 de salariaţi mai mult, adică 734 de oameni. De aceea, Brânză şi-a exprimat speranţa că la începutul anului viitor ministerul tutelar va aproba efectuarea de angajări, pentru a nu se ajunge la o dezechilibrare a activităţii instituţiei din cauza lipsei cronice de personal. Cea mai mare parte, respectiv aproximativ 60-70% din totalul angajaţilor ANR sunt angajaţi pe posturi ce vizează servicii legate de siguranţa navigaţiei.
Revenind la situaţia construcţiei şi înmatriculării de nave noi, Brânză a arătat că în cursul anului 2009 au fost construite în România un număr de 94 nave noi şi au fost înmatriculate nu mai puţin de 750 de ambarcaţiuni de agrement, numărul total al ambarcaţiunilor de agrement din toată ţara ajungând la impresionanta cifră de 16.435. Cât despre recentele evenimente de navigaţie care au avut loc în apele teritoriale româneşti, şeful ANR a specificat că se depun eforturi pentru dezeşuarea a două nave în zona Portului Sulina, una dintre ele fiind cargoul georgian Jupiter.
În privinţa cargoului panamez a cărui încărcătură de cherestea a căzut în bazinul Portului Constanţa, Brânză a spus că ancheta Căpităniei a dovedit că din neştiinţa responsabililor navei s-a acţionat asupra balastului în timpul încărcării vaporului, fapt care a dus la modificarea poziţiei centrului de greutate al vasului. De altfel, faptul că marfa, respectiv cheresteaua, nu fusese încă amarată (legată şi fixată) la bordul navei a reprezentat un avantaj deoarece cheresteaua a putut să cadă în apă şi să nu răstoarne şi nava în momentul balansului fatal, a explicat directorul Autorităţii Navale care a adăugat că a fost un noroc şi faptul că evenimentul s-a produs atât timp cât nava s-a aflat în port, având în vedere că răsturnarea navei încărcate se putea produce în timpul navigaţiei pe mare, cu consecinţe mult mai grave.
La rândul său, Şerban Berescu, directorul general adjunct al ANR a menţionat că instituţia pe care o reprezintă participă - în numele ţării noastre - la diferite organisme şi evenimente din domeniul navigaţiei, ce au loc la nivel european.
[modifică] Ambarcaţiunile de agrement, o afacere pe val în România
Dacă acum câţiva ani concurenţa era aproape inexistentă, din ce în ce mai multe firme atacă acum această piaţă de nişă
Printre dezavantaje se numără dependenţa de cursul leu/euro şi cererea încă mică, deşi în creştere
Pentru o piaţă relativ tânără faţă de alte ţări europene, piaţa românească de ambarcaţiuni de agrement a cunoscut în ultima perioadă o creştere spectaculoasă, datorată în mare parte creşterii nivelului de trai şi deschiderii populaţiei faţă de astfel de activităţi.
În 1994, la vârsta de 23 de ani, împins de pasiunea pentru ambarcaţiunile cu motor, Matei Roşu demara afacerea EuroNautica. Iniţial, firma s-a numit Pescar Import, principala activitate fiind comercializarea de ambarcaţiuni şi motoare Bombardier (Johnson, Evinrude) şi Selva, pentru care este dealer autorizat.
În 2002, odată cu schimbarea acţionariatului, firma a devenit EuroNautica Motors şi şi-a lărgit domeniul de activitate, axându-se pe comercializarea ambarcaţiunilor, motoarelor, atv-urilor, ski-jet-urilor şi snow-mobilelor. “Pentru dezvoltarea unei afaceri de succes, trebuie în primul rând să îţi placă ceea ce faci, sau domeniul în care activezi. La fel a fost şi în cazul EuroNautica Motors, care a fost clădită din pasiunea pentru ambarcaţiuni, atv-uri şi multe alte produse de agrement”, a declarat Matei Roşu, directorul general al firmei.
Pionierii pieţei au, de cele mai multe ori, cel mai mult de câştigat
Cum în 1994 piaţa ambarcaţiunilor de agrement din România era la început, primii clienţi au fost atraşi prin campanii de marketing, dar un mare aport a fost reprezentat şi de receptivitatea în creştere a clienţilor de aici. “Faţă de începutul activităţii firmei noastre, clienţii sunt mult mai deschişi şi interesaţi de astfel de produse”, spune directorul EuroNautica.
Firma deţine în acest moment 30 de centre (magazine proprii şi dealeri) în ţară, în 19 oraşe, printre care Cluj, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Braşov, Constanţa, Giurgiu, Galaţi, Oradea, Tulcea, Brăila. Numărul de angajaţi a crescut odată cu dezvoltarea şi răspândirea centrelor în ţară. Astfel, dacă la început firma avea doar cinci angajaţi, acum în cadrul EuroNautica lucrează 45 de oameni. Cu o investiţie iniţială de 100.000 de dolari în 1994, firma a crescut astfel încât în prezent s-a ajuns la o investiţie de 2 mil. euro.
Cifra de afaceri a EuroNautica Motors a fost în 2007 de 6 mil. euro, cu o creştere de 300% faţă de anul precedent, după cum declară directorul general al firmei. “Datorită dezvoltării pieţei de ambarcaţiuni şi deschiderii clienţilor pentru produsele recreaţionale, pentru 2008 preconizăm o creştere de 60% a cifrei de afaceri”, a declarat Roşu.
Singurele probleme cu care conducerea firmei s-a confruntat de-a lungul timpului au ţinut de dezvoltarea slabă a pieţei de ambarcaţiuni de la începutul activităţii, probleme care s-au rezolvat odată cu creşterea interesului publicului din România pentru astfel de activităţi de recreere. Concurenţa nu a constituit o problemă din punctul de vedere al lui Matei Roşu, deoarece competiţia dintre firmele de la noi din ţară a dus la creşterea calităţii produselor şi serviciilor în general.
O afacere expusă riscului valutar
Şi Ovidiu Ciucă, directorul general al Ovidiu Prod-Com, care comercializează ambarcaţiuni sub brandul Romcraft, a pornit afacerea tot din pasiune. La vârsta de 32 de ani şi fără experienţă în domeniu, Ciucă s-a decis să îşi construiască o ambarcaţiune pentru uz personal. “Cunoşteam pe cineva la un atelier de tâmplărie şi, după ce am cumpărat materialele necesare, m-am apucat să învăţ singur cum se construieşte o ambarcaţiune din fibră de sticlă. Cum la atelier veneau tot timpul oameni şi se interesau de preţ, m-am gândit că aş putea să-mi transform pasiunea într-o afacere”, declară Ciucă.
În 1992 a fost înfiinţată firma Ovidiu Prod-Com, a cărei activitate principală era comerţul cu produse din răşini poliesterice armate cu fibră de sticlă. A urmat o perioadă de parteneriat cu alte firme de profil, după care, în 1996, Ovidiu Ciucă a decis să pornească pe cont propriu.
Furnizorii au fost şi rămân firmele care importă materialele de construcţie, ceea ce, după spusele directorului Romcraft, poate reprezenta o problemă. “Sunt dependent de cursul monedei euro. Deoarece materiile prime au preţurile în euro şi benzina s-a scumpit mult în ultimul timp, sunt foarte afectat de fluctuaţiile valutare. Circa 70% din preţul ambarcaţiunilor îl reprezintă materiile prime, care depind de evoluţia monedei europene”, spune Ciucă.
Cu o investiţie iniţială de 5.000 de dolari în 1992, proveniţi din surse proprii, Ovidiu Prod-Com a înregistrat în 2007 o cifră de afaceri de circa 300.000 euro, cu o marjă de profit de aproximativ 5%. “Deşi e greu să fac o medie, deoarece afacerea mea este sezonieră şi toate vânzările se fac vara, pot estima că anual vând în jur de 130 de unităţi”, spune Ciucă.
În legătură cu concurenţa de pe piaţa ambarcaţiunilor, directorul Romcraft declară că s-a accentuat puternic în ultimii ani. “La început nu erau decât câteva firme de profil, acum există şapte-opt firme de importuri şi trei sau patru care produc ambarcaţiuni la noi în ţară şi aceştia sunt numai cei importanţi”, declară Ciucă. (Diana Cătălina Zăgrean)
[modifică] Constanţa: Sute de ambarcaţiuni de agrement, înmatriculate în 2009
Autoritatea Navală Română (ANR) a realizat un bilanţ de sfârşit de an, iar activitatea de înmatriculări nave pare să fi fost foarte profitabilă pentru anul care se încheie.
Paul Brânză, directorul ANR, a declarat că în ceea ce priveşte navele maritime şi de navigaţie interioară, au fost autorizate şi înscrise 53 de nave în construcţie şi au fost eliberate tot atâtea permise provizorii de arborare a pavilionului român pentru nave nou construite. 94 de nave nou construite au fost scoase din evidenţă şi s-a acordat drept de arborare a pavilionului român, înmatriculare şi au fost eliberate acte de naţionalitate pentru 93 de nave. A fost retras dreptul de arborare a pavilionului român şi radiate doar 28 de nave.
Activitate constantă
Numărul de nave maritime şi de navigaţie interioară, înmatriculate în cursul anului 2009, comparativ cu anul 2008, s-a menţinut constant. În ceea ce priveşte situaţia înmatriculărilor de ambarcaţiuni de agrement, comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat o creştere a numărului de înmatriculări efectuate, cu cca 750 ambarcaţiuni“, a menţional şeful ANR. Acelaşi raport al Autorităţii Navale mai arată că a fost retras dreptul de arborare a pavilionului român şi radiate 104 ambarcaţiuni de agrement, dar, pe de altă parte, au fost eliberate 191 de certificate privind menţiunile din registrele matricole/evidenţă pentru ambarcaţiuni.
[modifică] Constanţa: Sute de ambarcaţiuni de agrement, înmatriculate în 2009
Autoritatea Navală Română (ANR) a realizat un bilanţ de sfârşit de an, iar activitatea de înmatriculări nave pare să fi fost foarte profitabilă pentru anul care se încheie.
Paul Brânză, directorul ANR, a declarat că în ceea ce priveşte navele maritime şi de navigaţie interioară, au fost autorizate şi înscrise 53 de nave în construcţie şi au fost eliberate tot atâtea permise provizorii de arborare a pavilionului român pentru nave nou construite. 94 de nave nou construite au fost scoase din evidenţă şi s-a acordat drept de arborare a pavilionului român, înmatriculare şi au fost eliberate acte de naţionalitate pentru 93 de nave. A fost retras dreptul de arborare a pavilionului român şi radiate doar 28 de nave.
taguri
„Numărul de nave maritime şi de navigaţie interioară, înmatriculate în cursul anului 2009, comparativ cu anul 2008, s-a menţinut constant. În ceea ce priveşte situaţia înmatriculărilor de ambarcaţiuni de agrement, comparativ cu anul 2008, s-a înregistrat o creştere a numărului de înmatriculări efectuate, cu cca 750 ambarcaţiuni“, a menţional şeful ANR. Acelaşi raport al Autorităţii Navale mai arată că a fost retras dreptul de arborare a pavilionului român şi radiate 104 ambarcaţiuni de agrement, dar, pe de altă parte, au fost eliberate 191 de certificate privind menţiunile din registrele matricole/evidenţă pentru ambarcaţiuni. sursa:
Expoziţia de iahturi şi bărci Romanian Boat Show va începe, mâine, în zona comercială Băneasa.
Aproximativ o sută de ambarcaţiuni, cu o valoare totală de 12 milioane de euro, vor putea fi admirate timp de cinci zile. Cei care îşi permit le pot cumpăra pe loc.
La ediţia de anul trecut, expozanţii au reuşit să vândă toate ambarcaţiunile aduse pentru a fi admirate. Anul acesta, organizatorii nu sunt prea optimişti însă sunt siguri că suficient de mulţi români vor fi interesaţi de iahturi.
„Dacă anul trecut au fost peste 10.000 de vizitatori, estimăm că în acest an vor fi peste 15.000”, ne-au declarat reprezentanţii SetEvents, organizatorii evenimentului.
Expoziţia se află la a patra ediţie, vedetele de anul acesta fiind tot ambarcaţiunile de lux. „Cea mai scumpă ambarcaţiune va avea un preţ de aproximativ un milion de euro. În perioada de desfăşurare a precedentei expoziţii şi ulterior, timp de două săptămâni, s-au vândut toate iahturile şi bărcile cu motor expuse”, ne-a declarat Bogdan Craiciu, General Manager SetEvents.
Cei pasionaţi de acest domeniu pot alege dintr-o gamă largă de produse: iahturi, bărci de lemn, bărci cu motor, dar şi accesorii sau cursuri pentru diverse sporturi nautice.
Şi ambarcaţiunile vor fi după buzunar. Preţul unui iaht variază între 600.000 şi un milion de euro, în timp ce bărcile cu motor, cu o lungime de până la şapte metri, costă de la 15.000 de euro în sus.
Dacă anul trecut expoziţia a avut loc în centru Capitalei, în Piaţa Constituţiei, anul acesta organizatorii au ales zona comercială Băneasa datorită afluxului mare de vizitatori, dar şi pentru că publicul ţintă al expozanţilor este format din cei care vin la cumpărături în această zonă.
Concursuri-surpriză
Numărul ambarcaţiunilor expuse nu a crescut în comparaţie cu cel de anul trecut, însă organizatori pregătesc alte surprize. Printre acestea se numără un concurs la care poate participa orice vizitator, având ca premiu 2.500 de litri de carburant.
În plus, cei care achiziţionează o ambarcaţiune cu motor pot câştiga un premiu dublu: 5.000 litri de carburant Alto, pentru a naviga spre cele mai îndepărtate destinaţii, se arată în comunicatul de presă trimis de organizatori.
Oamenii de afaceri, pasionaţi de iahturi
Considerate un lux pentru oamenii de rând, ambarcaţiunile cu motor şi iahturile au devenit o pasiune pentru mulţi dintre oamenii de afaceri români. George Copos, Dinu Patriciu şi Dan Diaconescu sunt doar câţiva dintre bogaţii României care au ales să-şi cumpere o ambarcaţiune.
Şi în afara ţării, personalităţi din topul celor mai bogaţi oameni din lume se întrec în nave şi iahturi. De pildă, patronul echipei britanice Chelsea Londra, Roman Abramovici, a comandat anul trecut un iaht de peste 250 de milioane de euro. Abramovici era cunoscut şi până atunci pentru „colecţia” de ambarcaţiuni pe care o deţinea.
sursa:
http://www.adevarul.ro/societate/viata/Ambarcatiuni-milioane-euro-asteapta-lansate_0_20998253.html
